Dedesubt
Ce se petrece dedesubt #
Trei lucruri care stau des sub vorbele astea.
Interesul unui manager spune ceva diferit de o listă de sarcini.
La unii vine de la un profesor care a rămas după ora de curs, de la un antrenor care le urmărea mișcarea sau de la un prim șef care a zis: „Hai, să-ți arăt cum aș face eu.”
Dedesubt poate sta o regulă: „Un șef bun mă ajută să înaintez” sau „Dacă cineva vede ceva în mine, o să spună.”
Reacții
Ce fac oamenii des #
- Învață singuri din clipuri și cursuri, seara
- Se uită cum lucrează colegii respectați și le copiază obiceiurile
- Așteaptă o evaluare ca să audă orice părere
- Pomenesc un obiectiv în treacăt și văd dacă îl ia cineva
- Hotărăsc că dezvoltarea e ceva de aranjat pe cont propriu
Pachetul
Povestea în 6 cartonașe #
Șase cartonașe scurte, de la clipa aceea până la a lăsa să treacă.
Discuțiile lunare ale prietenei tale
O prietenă din Constanța îți spune că șeful ei stă de vorbă cu ea în fiecare lună despre viitorul ei. Asculți și zâmbești. Șeful tău nu te-a întrebat de planuri nici măcar o dată într-un an. Discuțiile tale individuale sunt doar despre termene. Seara te prinzi gândind: „Nimeni nu se uită încotro merg.” Se așază mai greu decât te așteptai.
Șeful ar trebui să țină la tine
Dedesubt stă o regulă: „Șeful meu ar trebui să se intereseze de evoluția mea.” Sună a speranță firească. Șefii buni o fac. Dar uită-te ce face: dă simțul tău de direcție în grija atenției altcuiva. Dacă drumul tău pare că duce undeva depinde acum de un om ocupat care își face sau nu timp și care se gândește mai ales la termenele săptămânii.
De ce îndrumarea pare grijă
O ținem pentru că îndrumarea pare grijă. Poate un profesor te-a luat odată sub aripa sa și ai crescut mai repede ca niciodată. Poate nimeni n-a făcut-o și te descurci singur de mult. Oricum, să vrei să se intereseze cineva nu înseamnă să ceri prea mult. Vine din dorința de a crește cu sprijin și merită blândețe, nu vină.
Drumul care pare mai singur
Fiecare lună fără interesul ăsta face drumul mai singur. Îți compari șeful cu al altora. Începi să simți că viitorul tău nu contează pentru nimeni de la serviciu. Nu te mai gândești la pasul următor, că la ce bun. Slujba devine un șir de termene, iar imaginea mai mare a creșterii tale se pierde încet din vedere.
Merită să aștepți un mentor?
Întreabă-te cinstit: a apropiat așteptarea ca șeful să se intereseze obiectivele tale? Sau te-a făcut mai ales să simți că nimeni nu te bagă în seamă? Poate șeful n-a avut vreodată un mentor sau nu știe cum. Oricum, atenția șefului nu e măsura viitorului tău. Ținerea regulii atât de strâns te costă mai mult decât îți dă.
Să te ajuți singur, de azi
A lăsa jos nu înseamnă că nu mai prețuiești îndrumarea. Înseamnă că direcția ta nu mai așteaptă ca altcineva s-o stabilească. Poți gândi încotro vrei să mergi, poți învăța din cărți, din oameni și din muncă și îți poți lua în serios creșterea. Mentoratul, dacă vine, e un bonus. De-aici se întoarce ceva liniște: viitorul tău e al tău de croit.
Threats, shouting, harassment, humiliation, being singled out for who you are, pay or papers held back, or being frightened at work, are something else, and worth taking seriously; staying careful can be the safe choice.
Întoarcerea
Regula veche și una nouă de încercat #
Regula vecheȘeful meu ar trebui să se intereseze de evoluția mea.
O regulă nouă de încercatPot să mă ajut să cresc, începând de azi.
Trei zile mici
Încearcă 3 zile #
- Ziua 1
Alege un lucru la care ai vrea să te perfecționezi anul ăsta
- Ziua 2
Petrece un sfert de oră învățând dintr-o carte sau o prezentare
- Ziua 3
Gândește-te la ceva ce ai învățat luna asta singur
Vrei să vorbești despre asta?
“Cine ți-a dat un sfat pe care îl folosești și azi, și care a fost?”
Gratuit și privat. Fără cont ca să începi. Conversația începe cu întrebarea asta.
Tot ce știe pachetul ăsta
Mai în profunzime #
Cum sună, de unde vine, cât costă și alte feluri de a o privi. Fiecare întrebare deschide o conversație.
Cum lovește
Ce s-a spus
Ce-a povestit un coleg la prânz #
La prânz, un coleg povestește ce i-a sugerat mentorul în săptămâna aia, un sfat spus în treacăt, care îi schimbă planul pe luna întreagă. Discuția merge mai departe, iar o propoziție rămâne în urmă: „Șeful ar trebui să se intereseze de evoluția mea.”
La unii dorința e după un om care știe încotro merg ei și are câteva gânduri despre drum. Munca învață mult, și învață adesea mai mult când cineva îți arată la ce să te uiți.
Cine, la un moment dat în viața ta de muncă, s-a interesat cu adevărat cum te descurci, și ce a făcut?Vorbește despre asta ›
Primele secunde
Tăcerea după povestea cu mentorul #
Unii simt o pauză liniștită, înăuntru, când cineva descrie o discuție cu un mentor. Alții simt mai întâi un interes viu, apoi o stingere rapidă, când se compară cu propria săptămână.
Corpul poate răspunde unei povești ca asta înainte ca mintea să aleagă un sens: un zâmbet pe jumătate, un mestecat mai lent, o privire la următoarea bucată din farfurie. Împărțirea vine mai târziu.
Ultima oară când cineva a descris o îndrumare bună la serviciu, ce ai simțit întâi, înainte să tragi vreo concluzie?Vorbește despre asta ›
De ce lovește
Dorința unui călăuzitor pe drum #
E de înțeles să speri că un manager va investi în dezvoltarea ta. O carieră e lungă, iar un om care a mers o bucată din drum poate scuti multă ghicire și câteva ocolișuri greșite.
Interesul unui manager spune ceva diferit de o listă de sarcini. Unii simt că, atunci când cineva te întreabă de direcție, nu doar de rezultat, munca se leagă de o viață, nu doar de o zi.
La ce întrebare ai vrea cel mai mult ca un om mai experimentat să te ajute să te gândești acum?Vorbește despre asta ›
Vocea dinăuntru
Vocea care se întreabă încotro #
„Cine știe încotro merge toate astea?” „Se gândește cineva ce urmează pentru mine?” „Învăț, dar oare ce trebuie?” Vocea vorbește de obicei în serile liniștite și în pauza dintre proiecte. „Mi-ar fi plăcut să-mi spună cineva.”
Unii observă că vocea poartă și curiozitate, nu doar îngrijorare. Vrea o hartă sau măcar o busolă și vede că nu i s-a dat niciuna.
Când vocea se întreabă încotro, ce întrebare pune cel mai des și cum ar suna un răspuns de folos?Vorbește despre asta ›
De unde vine
De unde poate veni
De unde vine imaginea unui călăuzitor #
La unii vine de la un profesor care a rămas după ora de curs, de la un antrenor care le urmărea mișcarea sau de la un prim șef care a zis: „Hai, să-ți arăt cum aș face eu.” Genul ăsta de atenție lasă urme lungi.
La alții vine din povești de familie despre cineva care a ajuns departe pentru că un om mai mare „l-a luat sub aripa sa”. În multe locuri, să fii luat de mână era felul în care se întâmpla tot.
Cine a fost primul om care s-a interesat cu adevărat de cum înveți, și ce a spus?Vorbește despre asta ›
Credința de dedesubt
Regula despre a fi susținut #
Dedesubt poate sta o regulă: „Un șef bun mă ajută să înaintez” sau „Dacă cineva vede ceva în mine, o să spună.” Prima propoziție e cea pe care o aud oamenii; regula de dedesubt face din fiecare lună tăcută un semn.
Regulile ca astea cresc din dorința de a fi luat în serios, ceea ce merită respect. Pot fi privite lângă manageri reali, dintre care mulți sunt striviți de propria muncă și nu se gândesc să întrebe.
Poate vine din ani mai vechi, poate s-a format pe drum. Unde se mai potrivește „o să mă îndrume cineva” azi și unde cere o bătaie pe umăr care poate nu vine?
Cât costă
Cât costă
Ce poate costa lipsa unei îndrumări #
Poate însemna un proiect terminat fără să știi dacă a fost bun, o neliniște vagă în serile de duminică și obiceiul de a-ți măsura ritmul cu al celor care par îndrumați.
Într-un an, unii observă că cariera începe să se simtă obositor de autoghidată. Efortul de a-ți da seama singur de pasul următor ia din energia care ar fi putut merge în muncă.
Gândindu-te la ultimul an, ce alegere în legătură cu munca ta ai făcut bine, și cine sau ce te-a ajutat?Vorbește despre asta ›
Dacă rămâne cum e
Ani în care mergi după instinct #
Rămâi o clipă într-o joi obișnuită, în care „șeful ar trebui să se intereseze de evoluția mea” se aude tare. O scenă doar de privit.
Poate un proiect predat fără nicio vorbă după, un tab deschis pe un curs, un gând despre unde merg următorii doi ani și o plimbare pe faleză cu întrebarea tot nepusă.
Nimic din ea nu cere reparat, și poți ieși din imagine oricând.
Ce e în ea: lista de sarcini, calendarul tăcut al discuțiilor individuale, un coleg care pomenește un sfat, o întrebare pe jumătate formată?Vorbește despre asta ›
Ce mai e în ziua aia?Vorbește despre asta ›
Ce observi la ea, dacă observi ceva?Vorbește despre asta ›
Alt fel de a o privi
Alt fel de a o privi
Îndrumarea are mai multe uși #
Dezvoltarea poate veni de la un manager, dar și de la un coleg cu un pas înainte, de la cineva din altă echipă, de la un fost șef, de la un prieten din același domeniu sau de la o carte care ajunge la momentul potrivit.
Managerii diferă prin ce pot oferi, iar mulți își caută drumul în timp ce conduc. Speranța unei îndrumări poate rămâne îndreptățită și poate fi împlinită din mai multe părți.
Dacă dezvoltarea ar trebui să înceapă luna asta cu un lucru mic, ce ai vrea să fie?Vorbește despre asta ›
Ce e deja acolo
Îndrumarea care a venit deja #
Lângă mentoratul sperat, poate exista o îndrumare care a venit pe tăcute: un coleg care a explicat un scurtcircuit, un client a cărui părere ți-a rămas, o singură propoziție de la un manager care ți-a schimbat felul de a lucra.
Să ți le amintești nu anulează dorința unui interes mai apropiat. Dorința și observatul pot sta împreună, iar observatul nu cere nimic nimănui.
Cine, la serviciu sau în afara lui, ți-a arătat ceva care te-a ajutat să crești, și ce ai vrea să ții minte din asta?Vorbește despre asta ›
Împăcarea
Să-ți găsești singur direcția, cu bucurie #
Pacea cu speranța asta poate însemna că o lună liniștită nu mai e citită ca o declarație despre viitorul tău. Ce e just poate rămâne: dorința de interes pentru creșterea ta și de a fi luat în serios. Strânsoarea se poate slăbi, iar învățatul poate veni de la mai mulți.
Frica la serviciu e altceva și merită luată în serios, indiferent de cine o provoacă: un șef, un client sau un coleg care te amenință, te hărțuiește, te umilește sau te alege ca țintă din cauza identității tale (gen, etnie, religie, culoare, vârstă, dizabilitate sau locul de unde vii).
La fel pentru munca neplătită, salariul sau actele reținute și munca nesigură. Să mergi mai departe cu grijă poate fi alegerea sigură.
Respectul și siguranța elementare la serviciu nu înseamnă „prea mult”, pentru tine și pentru ei.
Închipuie-ți un an în care speranța asta stă mai ușor: de la al cui fel de a lucra împrumuți și ce înveți?Vorbește despre asta ›
O propoziție mai adevărată
O propoziție mai adevărată pentru luna fără îndrumare #
Lângă „Șeful ar trebui să se intereseze de evoluția mea”, unii țin pregătită o propoziție ca: „Mi-ar plăcea un îndrumător și învăț și de la cei din jur.” Nu trebuie să bată propoziția veche, doar să stea lângă ea.
O propoziție ca asta poate părea prea ușoară la început și mai credibilă cu folosirea. Alții preferă cuvintele lor, și e în regulă.
Care ar fi, în cuvintele tale, o propoziție mai adevărată, sinceră cu dorința de îndrumare, fără să ceară ca un singur om să o ofere în întregime?Vorbește despre asta ›
Ce să lași în pace
O lună liniștită poate să se odihnească #
Nu orice perioadă fără îndrumare cere un plan până vineri. Poate fi observată, simțită o clipă și pusă jos ca un caiet pe raft, până când ai chef să-l iei din nou.
Dorința unui îndrumător poate rămâne privată cât vrei. Hărțuirea, umilirea sau frica la serviciu, din partea șefului sau a oricui altcuiva, sunt altceva și merită luate în serios.
Să o lași jos pentru seara asta nu înseamnă că a fost bine sau că s-a rezolvat. Doar că seara nu are nevoie de un răspuns.
Dacă s-ar slăbi
Și dacă dorința unui îndrumător ar sta mai ușor #
Privește, doar o clipă, așteptarea cu o treaptă mai blândă. Dorința unui îndrumător e tot acolo, dar o lună liniștită lasă loc să te uiți în jur.
Poate un coleg pomenește de mentorul său, iar tu asculți cu interes, nu cu o scădere, apoi observi de la al cui coleg înveți cel mai mult.
Nimeni altcineva nu trebuie să audă nimic din asta. Orice iese la iveală e al tău. Mai departe: ce poate însemna împăcarea cu această speranță și ce e deja acolo.
Ce se simte diferit mai întâi?Vorbește despre asta ›
Ce ai observa întâi?Vorbește despre asta ›
Lucruri mici de încercat
Ceva de încercat
Câteva lucruri mici de încercat, dacă ți se potrivesc #
- Dă un nume, în gând, dorinței de a avea un îndrumător
- Gândește-te la un coleg a cărui muncă o admiri pe tăcute și de ce
- Observă un lucru învățat săptămâna asta, oricât de mic
- Închipuie-ți ce fel de îndrumător ți-ar fi cel mai de folos
- Amintește-ți un moment, demult, când sfatul cuiva te-a ajutat
Mici, private și opționale. Încearcă ce ți se pare cu putință.
Alege o întrebare
Vorbește despre asta #
Atinge una. Se deschide o conversație cu Dr. Thoughts chiar pe întrebarea aceea: gratuit, privat, fără cont ca să începi.
- Cine ți-a dat un sfat pe care îl folosești și azi, și care a fost?
- Când s-a arătat cineva interesat de învățatul tău într-un fel care ți-a rămas?
- Care e cel mai bun lucru pe care ți l-ai învățat singur și cum?
- Dacă dorința unui îndrumător s-ar slăbi puțin, ce ai observa întâi?
- Cine din jurul tău te ajută deja să crești, și ai vrea să observi mai mult?